Cartela jucător

Rareș Mihail Raclău – Portar - clasa 1999

Jucător profesionist / Liga II România

https://www.transfermarkt.it/rares-raclau/profil/spieler/623414

Foto din partida de campionatul italian categoria ”Promozione” între ASD Agello și Tavernelle Calcio, surprinsă în momentul imediat următor respingerii migii de către Rareș (a se vedea praful care îi iese din mănuși!)

Vă invit să vizionați un scurt filmuleț cu secvențe din partide oficiale, dând ”click” pe ecranul de mai jos:

 

                                       Date despre Rareș :

Naționalitate – român;
Cetățenia - română - U.E.
Data nașterii - 14 Septembrie 1999 / Bacău / România
Înălțime – 1,87 m;
Greutate – 83 kg

Situație actuală:

- Sportiv legitimat la :

     A.S.D. "Gualdo Casacastalda" 

 Categoria "Promozione" / Lega Nazionale Dilettanti / Umbria / Italia

                          Traseu  formativ și carieră sportivă :

*   2005 – 2013 = „Academia Perugia Calcio” – Perugia / Italia
- legitimat - campionate ptr. copii de diferite nivele, conform vârstei ;

*   2013 – 2017 = FC „San Marco – Juventina”- club afiliat Perugia Calcio

- legitimat ca non-profesionist                                             

- campionatul de „Juniori Regionali A1” (titular), și simultan ...                                      
- campionatul Regional seniori categoria „Promozione - Girone 2” (rezervă + debutant prima echipă);

*   2017 – 2018   =  „ASD Polisportiva Agello”- club afiliat Perugia Calcio

- sub contract de împrumutat  pentru un an;                             

- campionatul de „Juniori Regionali A2” (titular 100%),  și simultan ...                          

- campionatul Regional seniori categoria „Promozione – Girone A” – (titular 75%).

 * Notă:  În acest an sportiv, Rareș a jucat practic două campionate simultan : sâmbăta ca titular la juniori, iar duminica la seniori - titular din a doua jumătate a turului și până la finalul campionatului.

*  2018 = SSC ”Farul Constanța” / Liga II / România
- primul contract de jucător profesionist
- campionatul Ligii II - România (portar de rezervă)
- debut in Liga II (titular 90 min) ...

* 2019 = A.S.D. "Gualdo Casacastalda" / Categoria "Promozione" / LND / Umbria / Italia

- Club afiliat A.C. "Fiorentina"

- fost club de fotbal profesionist din Seria C italiană.

- portar titular prima echipă.

Caracterizare:

          Rareș este un tânăr inteligent și bine educat, serios și ambițios , cu un nivel de cultură și civilizație, de tip occidental. Născut la Bacău, a parcurs cu brio întregul ciclu școlar și liceal la unități de învățământ de top din Perugia (între altele, finalist în Finala Națională la Olimpiada de Matematică – Universitatea Bocconi di Milano).

              * În prezent este student la Facultatea de Științe Motorii și Sportive din cadrul Universității ”Pegaso” din Napoli / Italia (forma de învățământ la distanță)   

      Rareș este un coleg de echipă ideal: un băiat sociabil, cu excelente calități și abilități de relaționare și comunicare, un bun organizator, atent și cu bune capacitati empatice, ușor adaptabil, se integrează bine și repede în noile ambiente.

-          Rareș este un portar eficient, curajos și foarte hotărât, cu un bun simț de anticipație, atât al balonului și al jocului, cu un plasament optim, cu o bună reactivitate și reflexe prompte, cu o bună priză la minge și o reală plăcere de a plonja, un bun organizator al apărării, atent și vocal pe întreaga durată a partidelor. Prin atitudinea sa s-a făcut remarcat drept unul dintre cei mai corecți portari din punct de vedere disciplinar de la nivelul categoriilor în care a jucat sau mai joacă, câștigându-și astfel respectul prețuirea și chiar protecția atacanților adverși.

-          Rareș este un tânăr sportiv de mare viitor. Modest, ambițios și muncitor, departe de a-și fi atins limitele fizice, motrice și psihice, dispune de reale calități și resurse care îl recomandă pentru o carieră de portar de fotbal la cel mai înalt nivel. Este un băiat care ascultă, înțelege și pune în practică! 

-          Rareș este un jucător conștiincios, cu idei și obiective clare. Odată intrat într-un ambient profesional competitiv și stimulant, bine antrenat fizic, consiliat tehnic și motivat psihic, este cu siguranță capabil să aducă mari satisfacții celor dispuși să investească în el, atât ca performanță sportivă - de valorificat pe teren, în jocul propriei echipe – cât și în ceea ce privește perspectivele de creștere a valorii lui pe piața de transferuri. 

Galerie foto:

https://raresmr.blogspot.com/2018/12/galerie-foto.html

Revista presei :

https://raresmr.blogspot.com/2018/12/revista-presei.html

Mirajul balonului care se rostogolește ...

”I primi calci” - primele șuturi !

de Remus Constantin Raclău

     Fiului meu îi place fotbalul. Dar ce spun eu că-i place ... "Place" e un cuvânt prea sărac pentru a exprima ceea ce simte Rareș cu adevărat pentru fotbal. Mai potrivit ar fi să spunem că Rareș are o pasiune nebună pentru acest sport și am toate motivele să mă simt și eu vinovat pentru asta ...

    Am plecat să a lucrez în Italia, pe când Rareș avea numai vreo trei anișori. Și ca să supliniesc oarecum lipsa mea de-acasă, din primul salariu i-am trimis o poartă de fotbal în micuță și o mingiuță pe măsură – numai bune de bombardamente prin apartament - garnisite cu un echipament complet, pe măsura lui, cel cu dungi verticale în roșu și negru, original de la ”AC Milan”.

     Și ca să fie ”tacâmul complet” am trimis bani și pentru un computer fix. Norocul sau întâmplarea a făcut ca la pachet cu computerul, în același preț să ne fie livrat acasă -  ”la ofertă” - și un set de CD-uri cu jocuri pe calculator, tip ”Spider man”, ”Tarzan în junglă” și – bomboana de pe colivă - un joc FIFA-2004 .

     Am dat lovitura cu astea !... Avea tot ceea ce-i trebuia ca să se simtă imediat ca un jucător profesionist. Îi zbârnâiau degetele pe taste, de le mergeau fulgii jucătorilor de pe ecran. Și cum ieșea afară, se simțea dator să pună în practică tot ceea ce vedea și făcea el pe computer ...

     Bineînțeles, că de acolo i-a venit în mod natural și răspunsul sec la clasica întrebare ”Ce-ai să te faci când ai să fii mare?” - ”Fotbalist !...”

...

     După aproape doi ani ”de Italia”, m-a sunat nevastă-mea într-o zi și mi-a zis ultimativ:

-      ”Remus, ori îți faci băgăjelul și te-ntorci acasă, ori iau eu copiii și venim cu toții la tine în Italia ! Familia e făcută ca să stăm împreună !...”

... așa că, după o vizită de evaluare, ne-am reunit ca familie întreagă, la Perugia, în centrul Italiei, între Firenze și Roma.

     Într-una din primele seri de după sosirea lor (din 25 Octombrie 2005 - țin minte precis !), într-o sâmbătă, echipa Perugiei (pe atunci în ”Seria A”) avea meci în nocturnă. Și cum noi ieșiserăm în oraș, era imposibil ca scandările, uralele și fluierăturile de la stadion să nu ne ajungă la urechi. Rareș fremăta cu neastâmpăr, dar încă nu îndrăznea - știa că chestuiserăm o groază de bani cu venirea lor, dar când am făcut imprudența să ne apropiem pentru cumpărături de zona în care se află stadionul, a văzut și nocturna în toată splendoarea ei și ... n-a mai rezistat:

-      ”Tati, vreau la meci” !...

     Așa că n-am mai scăpat .

La sfârșitul meciului, puternic impresionat de tot ceea ce văzuse, auzise și de toate senzațiile trăite, ținându-mă strâns de mână, mi-a spus cu emoție:

-      ”Într-o zi am să joc și eu aici!... Tati, vreau și eu la fotbal ! Mă lași ?...”

     Așa că din nou n-am scăpat !

     Așa a început Rareș să joace fotbal, în mod organizat: trei antrenamente pe săptămână plus ”partitina” în fiecare sâmbătă după amiază. Și, deși nu credeam că are talent pentru fotbal, l-am lăsat să continue pe drumul ăsta – gândind că o să-i treacă - și se vede treaba că, deși m-am înșelat, am făcut bine ...

     Am făcut bine pentru că l-am văzut crescând și l-am văzut devenind, an după an, din ce în ce mai bun, prin meritul unei echipe de antrenori serioși, supercalificați și foarte dedicați, deosebiți atât ca tehnicieni cât și ca oameni.

     Rareș a început fotbalul ca apărător. Era teribil !... Îi plăceau la nebunie intrările prin alunecare, în care devenise ”expert” și le punea în practică cu succes, așa cum văzuse el pe calculator că se face, atunci când juca FIFA 2004 : se arunca cu curaj la firul ierbii si intra eficient la minge - nimic și nimeni nu trecea de el !...

     Era acea perioadă din viața tuturor micuților fotbaliști în care pe teren se vede o turmă de băieței, nu mai mari decât niște ghemotoace, alergând buluc în spatele unei mingi, disputându-și cu toții posesia ei.

     Și chiar dacă nu se bucura de un fizic impunător, Rareș, beneficiind de o voință de fier, de o bună stabilitate pe picioare și de un extraordinar simț al balonului, era unul dintre acei puțini copii capabili de a intra singur - pe contră - împotriva acestei turme și de a ieși de cealaltă parte cu mingea între picioarele lui. Problema era ... dezastrul pe care îl lăsa în urmă: toți adversarii împrăștiați pe teren sau șchipătând dureros.

     Părinții mă rugau la fiecare „antrenament“- mai în glumă, mai în serios - să fac ceva, iar eu, sătul să tot primesc - printre zâmbete convenționale - reproșuri de la mame sperioase și de la tătici ciudoși, acel „ceva“ l-am făcut: la „Turneul pentru ”puișori” de la Valfabbrica” le-am sugerat antrenorilor că dacă vor să aibă întreaga echipă aptă de joc după antrenamente ar fi mai bine (pentru toți) dacă l-ar pune pe Rareș în poartă. Iar antrenorii, din disperare și curiozitate, l-au pus !...

     Și astfel au avut plăcerea să constate cu surprindere că are reale calități de portar :  foarte ambițios, curajos și foarte hotărât, cu o bună reactivitate și reflexe prompte, cu o reală plăcere de a plonja după minge - și în consecință, că i se potrivește foarte bine și acest rol. Ba chiar, ca să fim sinceri, era mai bine pentru toată lumea să rămână în poartă, unde plăcerea lui de a se arunca eficient după minge dăuna doar  ... moralului adversarilor !...

     Am fost foarte mulțumit și chiar un pic emoționat de aceasta descoperire, ținând cont de faptul că, la vârsta lui, am fost și eu pentru o scurtă perioadă de timp ”portar”, la „Liceul de Fotbal” din Bacău - un oraș frumos din România, cândva cu o bună echipă de divizie ”A" - Sport Club Bacău, prima echipă românească ajunsă în sferturile de finală ale "Cupei UEFA" din acele vremuri, devenită astăzi ”Europa League ".

     În cursul anilor, antrenorul, conducerea și membrii ”Academiei Perugia Calcio” s-au schimbat de mai multe ori, dar nu și dragostea lui Rareș pentru ”Grifonul” Perugiei (simbolul Perugiei - un leu încoronat, cu aripi, cap și gheare de vultur) care a rămas fidel culorilor alb-roșu (fericită coincidență - aceleași culori cu cele ale Sport Clubului din Bacău, culorile cu care, din Cornișa fiind, și eu am crescut) ...